Sunt dornică să îmi extind abilitățile creative în cât mai multe domenii, pictura fiind una dintre modalitățile mele favorite de exprimare. De curând am achiziționat ceva nou, „pictura pe numere” se cheamă- este vorba de o pânză destul de mare, cam de 40/50 cm, ce știam că reprezintă portretul unui tigru… Doar ca negru pe alb, erau sute de linii, mai mici sau mai mari, ce delimitau o mulțime de spații numerotate foarte mărunt, pe care eu, trebuia cu sârguință și aplicație să le colorez în anumite culori, numerotate și ele. Mă rog, nu erau bătute în cuie culorile, singura regulă fiind  să folosești, evident, în spațiile numerotate cu un anumit număr, o unică culoare.   Mda, a fost un mare exercițiu de răbdare și de acuratețe, o meditație în culoare. Mi-a luat destul de mult, cam o săptămână, mie, care îmi place să văd rezultatele muncii și Creației mele, cât de repede se poate… Aici, oră de oră, zi după zi, cu greu întrezăreai ceva care să te ducă cu gândul, dincolo de culorile puse doar migălos, una lângă alta, la ceva concret și cu un corespondent în viața și în natura așa cum le știm. Un exercițiu intens al răbdării și al încrederii în existența unui plan inițial, coerent, închegat, care cu certitudine avea să te conducă la un rezultat final măreț, așteptat, dar care totuși, avea să îmi depășească așteptările.   Așa și în viață, așa și această infecție cu noul virus, al cărui nume m-am hotărât să nu-l mai pronunț, tocmai pentru a nu-i da o și mai mare putere asupra vieților nostre… căci deja existențele noastre sunt profund și iremediabil, cel puțin aparent, impactate de el. Refuz să îmi predau puterea personală, asta am mai zis-o, dar sunt sigură că există un plan al Creatorului pentru noi, dincolo de orice alte planuri, mai bune sau mai meschine ar avea alți semeni de-ai noștri cu noi. Sunt sigură că, dincolo de planuri afirmate sau absconse, ale celor care ne conduc, local sau la nivel mondial, dincolo de orice „agende” mai mult sau mai puțin la vedere, Creatorul are planuri cu noi toți și cu fiecare în parte…. Ca în acel desen la care tot lucram și nu vedeam nimic care să semene cu promisiunea inițială.   Avem un liber arbitru, fiecare dintre noi, mărunții desenatori- acela de a pune creionul, pensula jos, capitulând în fața greutăților, sau de a continua, sârguincios, dar cu speranță, să pui câte o culoare în fiecare spațiu indicat… Câte o emoție în fiecare oră a existenței noastre- câte o frică pe ici pe colo, nu multă, căci nu îmi place culoarea ei vineție, speranță, multă speranță, frumos colorată, tușe de încredere… Da, am nevoie de încredere, ba chiar de certitudine, mai apăsat și mai viu, să contureze, să ghideze pensula și multă, multă iubire, de toate felurile- de sine, de semeni, de natură… Și răbdare, multă răbdare!   Sunt absolut sigură că există un plan măreț dincolo de panică, de fricile noastre( multe induse și întreținute de către semeni de-ai noștri, inconștient, dar cel mai adesea, cu bună știință și cu multă rea credință… Atenție, karma nu ocolește și nu scutește pe nimeni, de la opincă, la vlădică!… Să se știe!)… Un plan de creștere și de transformare a fiecăruia dintre noi și a lumii întregi. Am o idee despre cum va fi, dar am răbdare și o infinită încredere în El, Atotcreatorul și nu las pensula mea din mână, sârguincios pun culoare lângă culoare… Vă pot arata doar rezultatul final al picturii mele” pe numere”…. De fapt aș putea spune, al picturii mele „pe încredere”… Mi-a depășit așteptările! Namaste!