În călătoria prin țară Sfântă, pe urmele Mântuitorului, ești pe drumul regăsirii de sine, oglindit fiind în toate persoanele/sufletele cu care călătorești în grup. Am învățat că nimic nu este întâmplător, deși pare că absolut aleatoriu nimerești cu unele persoane în călătorii inițiatice. Mărturisesc că uneori chibzuiesc mult la ceea ce am de învățat din întâlnirea cu unii dintre ei… Cu soldatul arogant, cu poștașul bârfitor, cu directorul infatuat, cu nevasta umilă în fața soțului și disprețuitoare față de femeile necăsătorite din grup! Toți suntem unul și unul este în toți! Este lecția toleranței, căci eu am fost soldatul, poștașul, conducătorul, nevasta…. Și mulți alții în trecute întrupării.” Iartă, îmi zic și vei fi iertat!”- nu întotdeauna este ușor și caut resurse în adâncul meu pentru a săvârși lucrarea aceasta. Și mă gândesc la Mântuitor… În el este salvarea, când ego-u meu dă pe afară, însumat ca valurile Mediteranei ! Este, după umila mea părere, prea mult negoț în jurul numelui Domnului. Comercial, spiritual, ecumenic și de multe alte soiuri. Uităm prea adesea că suntem copiii lui și potențiali făuritori nu doar ai propriilor destine, ci și povestitori ai timpului trăit la prezent, în Acum și Aici fiind toată magia vieții noastre. Magia aceasta este sădită în noi o dată cu scânteia divină și nu trebuie amanetată sau vândută pentru nicio comoară din lume, căci toate sunt trecătoare, se ofilesc, se destramă, se ruginesc, doar sufletul / spiritul etern este. Deci, prietene dragă, Isus, fiul Domnului ne-a arătat calea! Căile noastre, pe alte linii temporale, se întretaie și se țes într-o măiastră tapiserie a vieții, în culori mai palide sau mai aprinse, preamărind divinul. Toți suntem unul și într-unul suntem toți! Namaste!